Managementul stresului
Stresul este ceea ce simte o persoana care este coplesita de faptul ca nu poate gasi solutii si alternative pentru rezolvarea tuturor problemelor sau situatiilor de viata. Cand cineva este stresat, corpul sau ofera aceleasi raspunsuri ca si cand s-ar afla in pericol. Sunt eliberati hormoni care accelereaza bataile inimii, respiratia devine mai rapida si nivelul de energie creste. In urma acestor modificari, organismul este pregatit fie sa fuga sau sa lupte cu ceea ce il ameninta, situatie numita si raspuns la lupta sau de zbor (renuntare). Uneori stresul este normal si chiar util. Stresul poate fi de ajutor in cazul in care o persoana are nevoie de un impuls sa munceasca din greu si sa reactioneze rapid. De exemplu, o poate ajuta sa castige o cursa sau sa termine o sarcina importanta, la timp.
Daca stresul apare prea des sau dureaza prea mult timp, poate avea consecinte negative. Printre acestea se pot enumera: dureri de cap, tulburari stomacale, dureri de spate, probleme cu somnul dar si scaderea sistemului imunitar (iar organismul va lupta mult mai greu impotriva bolilor). Daca o persoana sufera deja de o problema de sanatate, stresul o va inrautati. Stresul poate face o persoana irascibila, tensionata sau deprimata. Relatiile sociale si intime pot avea de suferit, ca si activitatile de la locul de munca sau scoala.
Cuprins articol
- Ce se intampla cand apare stresul?
- Ce masuri se pot lua impotriva stresului?
- Cum pot fi depistate cauzele stresului?
- Cum poate fi evitat stresul?
- Cum poate fi inlaturat stresul?
- Cauze ale stresului
- Efectele stresului
- Evaluarea nivelului de stres
- Modalitati de a inlatura stresul
- Modalitati de evitare sau prevenire a stresului
- Nevoia de ajutor specializat
- afle ce anume provoaca stresul din viata sa;
- gaseasca modalitati de a diminua nivelul de stres;
- invete tehnici sanatoase prin care sa scape de stres sau sa reduca efectele sale nocive.
Uneori sursa stresului este cunoscuta. Stresul ar putea sa fie rezultatul unor schimbari majore ale vietii, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, casatoria sau chiar venirea pe lume a unui copil.
Alteori cauzele stresului nu pot fi identificate. Este important totusi ca acestea sa fie descoperite. In acest sens poate fi util sa se tina un jurnal in care sa se noteze evenimentele care au declansat stresul si care este nivelul de stres. Apoi se pot lua masuri pentru a se diminua stresul si a se gestiona mai bine.
Stresul este un fapt de viata pentru cei mai multi dintre oameni. Este posibil ca nici o masura sa nu inlature complet stresul, dar gradul acestuia poate fi redus. Ar putea fi incercate una din urmatoarele variante:
- se vor gasi modalitati pentru gestionarea intr-un mod cat mai util a timpului. Daca o persoana are deja un program prestabilit pentru activitatile zilei in curs, se va stresa mai putin. Lucrurile cele mai importante ar trebui rezolvate primele.
- se va incerca abordarea a celor mai bune alternative pentru diminuarea stresului. Fiecare persoana ar trebui sa-si dea seama la un moment dat ce anume functioneaza si ce anume nu, in aceasta directie.
- odihna suficienta, o dieta sanatoasa, evitarea fumatului si a consumului de alcool sau cat mai multa grija pentru sine.
- incercarea unor moduri noi de gandire. Cand apar grijile, gandurile, acestea trebuie oprite. Daca un lucru nu poate fi rezolvat, indiferent de solutia incercata, nu trebuie insistat: va fi luata in calcul alta activitate, iar mai tarziu, daca se considera necesar, se poate reveni la acea problema. Fiecare trebuie sa invete sa spuna "nu".
- imposibilitatea unei persoane de a nu vorbi despre necesitatile si preocuparile sale amplifica sentimentele negative. Comunicarea asertiva (exprimarea sentimentelor si gandurilor in mod deschis) poate ajuta un individ sa explice modul in care se simte, iar nivelul de stres se va diminua.
- solicitarea ajutorului - Studiile au demonstrat ca persoanele care au legaturi puternice cu familia si prietenii reusesc sa gestioneze mai bine stresul. Uneori pentru o persoana, stresul poate fi mai apasator decat crede. De aceea, comunicarea cu un prieten sau un membru al familiei poate fi utila, dar si mai benefica ar putea fi o sedinta de psihoterapie.
Nu exista o reteta unica pentru fiecare: pentru ca oamenii sunt diferiti si modalitatile de stres sunt diferite. Pot fi incercate unele din urmatoarele variante pentru a se descoperi care din ele au efecte benefice:
- exercitiile fizice - activitatea fizica realizata in mod constant reprezinta una din cele mai bune metode de a controla stresul. Mersul pe jos ar putea fi o modalitate potrivita pentru inceput.
- scrisul - atunci cand o persoana asterne pe hartie ce anume o deranjeaza se poate descarca si isi poate clarifica anumite aspecte.
- exteriorizarea sentimentelor - nu e nimic in neregula daca cineva rade, plange, vorbeste sau isi exprima sentimentele atunci cand simte nevoia, mai ales daca interlocutorul este unul de incredere.
- mici bucurii - cand intervine prea mult stres, poate fi de ajutor activitatea specifica unui hobby, munca de voluntariat, gesturi sau actiuni care ii ajuta pe alti oameni; toate acestea ar putea oferi satisfactie si eliberarea de stres.
- modalitati de relaxare - includ diferite exercitii de relaxare: exercitii de respiratie, de relaxare musculara, masaj, yoga, aromoterapie sau tai chi si qigong.
- ancorarea in prezent - concentrarea asupra prezentului este esentiala. In acest scop se va utiliza meditatia, tehnici de imagerie mentala, autohipnoza, ascultarea de muzica relaxanta, etc. Este foarte importanta pastrarea atitudinii pozitive si a optimismului. Rasul poate fi cel mai bun medicament.
Multe lucruri pot provoca stresul: un interviu de angajare, un examen sau chiar participarea la o cursa. Aceste tipuri de stres, pe termen scurt, sunt normale. Atunci cand se cronicizeaza, stresul este provocat de situatii sau evenimente care dureaza o perioada indelungata de timp: problemele persistente de la locul de munca sau conflicte din cadrul familiei. Stresul cronic, poate duce la probleme grave de sanatate.
Problemele personale care pot declansa stresul sunt:
- starea de sanatate - mai ales daca este prezenta o bola cronica (boli cardiovasculare, diabet, artrita);
- probleme emotionale - imposibilitatea exprimarii furiei, depresiei, durerii, starii de vina sau chiar stima de sine scazuta;
- relatiile interpersonale - probleme in relatiile interpersonale, lipsa unui prieten, partener sau sprijin in viata unei persoane;
- schimbari majore in viata unei persoane - decesul unui parinte sau sot/ sotie, pierderea locului de munca, schimbarea statutului social sau mutarea intr-un oras nou;
- stresul din interiorul unei familii - aparitia unui copil, prezenta in familie a unui copil adolescent sau a altui membru al familiei care este foarte stresat, grija pentru un membru al familiei care fie este in varsta fie are probleme grave de sanatate;
- conflicte intre credintele si valorile personale - de exemplu, o persoana poate avea anumite valori privind viata de familie, dar timpul nu ii permite sa si le puna in practica, de exemplu, sa isi petreaca alaturi de cei dragi atata timp cat isi doreste;
Printre problemele de la locul de munca si cele sociale care pot cauza stres pot fi incluse:
- conditiile de viata - traiul intr-o zona supraaglomerata, rau famata, poluata sau zgomotoasa ar putea fi o problema care sa dea nastere la stresul cronic;
- activitatile de la locul de munca - nemultumirile de la locul de munca sau un loc de munca cu prea multe exigente poate duce la stres cronic;
- situatia sociala - saracia, singuratatea sau discriminarea pe motive de sex, rasa, varsta sau orientare sexuala pot declansa stesul.
Stresul posttraumatic
In cazul in care o persoana s-a confruntat cu diverse evenimente traumatice (viol, dezastru natural, razboi, etc.) poate manifesta tulburari de stres acut sau tulburare de stres post-traumatic.
Stresul provoaca diferite modificari in organismul unei persoane si o poate afecta chiar si emotional.
Printre simptomele fizice ale stresului se pot enumera:
- bataile rapide ale inimii;
- durere de cap;
- tensiune la nivelul gatului sau umerilor;
- dureri de spate;
- respiratie rapida;
- transpiratie (mai ales la nivelul palmelor);
- tulburari stomacale, greata sau diaree.
De-a lungul timpului, daca situatiile stresante persista ar putea fi afectate:
- sistemul imunitar - stresul constant ar putea face o persoana sa se imbolnaveasca mult mai des. Iar atunci cand este prezenta o boala cronica, cum ar fi SIDA, stresul va inrautati simptomele;
- inima - stresul contribuie la cresterea tensiunii arteriale, la aparitia ritmului cardiac anormal (artimie), a cheagurilor de sange si rigidizarea arterelor (ateroscreloza). De asemenea, cercetarile au demonstrat ca exista o stransa legatura intre stres si bolile coronariene, atacul de cord si insuficienta cardiaca;
- muschii - tensiunea constanta ca urmare a stresului poate duce la dureri lombare, de gat si umeri. Stresul va agrava simptomele artritei reumatoide;
- stomacul - daca o persoana sufera deja de boli gastroesofagiene (cum ar fi boala de reflux gastroesofagian, ulcer peptic, sindrom de colon iritabil sau colita ulcerativa), stresul poate determina aparitia de noi complicatii in cazul acestora;
- organele reproductive - stresul a fost considerat una din cauzele de infertilitate, a problemelor de erectie, a diferitelor complicatii din timpul sarcinii si a perioadelor menstruale dureroase;
- plamanii - stresul poate inrautati simptomele de astm si boli pulmonare obstructive cronice;
- piele - bolile de piele, cum ar fi acneea si psoriazisul sunt agravate de stres.
Cum poate afecta emotional, stresul
Stresul poate afecta atat gandurile cat si emotiile unei persoane. De aceea este normal ca cineva stresat sa fie:
- capricios si sa simta ca practic se afla in imposibilitatea de a rezolva chiar si probleme minore;
- frustrat si sa-si piarda des cumpatul, sa tipe la cei din jur fara motiv;
- nervos sau obosit in marea majoritate a timpului;
- ingrijorat chiar si de cele mai nesemnificative lucruri;
- dezamagit de reactiile sale pe care le poate considera lente sau inadecvate;
- pesimist sau negativist in privinta lucrurilor care urmeaza sa se intample.
Cum afecteaza stresul fiecare persoana, acest lucru depinde de:
- personalitate;
- educatie sau modalitatile invatate in cadrul familiei de a raspunde la stres;
- controlul stresului;
- strategiile de adaptare la situatii stresante;
- sprijinul social.
Tipuri de stres
Stresul poate afecta o persoana atat imediat (stres acut) dar si pe termen lung (stres cronic). Stresul acut este raspunsul instantaneu al organismului la orice situatie care pare a fi dificila sau periculoasa. Nivelul de stres depinde de cat de intens este stresul, de durata acestuia si de modul in care o persoana poate face fata unei situatii stresante.
In majoritatea timpului, organismul se reface rapid in urma stresului acut. Dar acesta poate cauza probleme serioase daca stresul persista pe termen lung sau in cazul in care organismul nu face fata acestor situatii. La persoanele cu probleme cardiace, stresul acut poate declansa aritmie sau chiar un atac de cord. Stresul cronic, pe termen lung este cauzat de imprejurari stresante sau evenimente care au persistat o perioada indelungata de timp. Acesta poate include activitati dificile la locul de munca sau chiar prezenta unei boli cronice. Daca o persoana a fost deja diagnosticata cu o problema de sanatate, stresul de obicei, o inrautateste.
A fi stresat, este un fapt de viata pentru cei mai multi dintre oameni. Dar acest lucru afecteaza pe fiecare in mod diferit. Ceea ce streseaza in mod normal o persoana posibil sa nu streseze pe altcineva. Acest lucru este influentat si de modul de abordare al unui eveniment stresant. Nivelul de stres este perceput in mod personal de fiecare. Raspunsul la urmatoarele intrebari poate fi util pentru a se depista care anume este cauza stresului pentru un individ.
- Ce situatii stresante exista la locul meu de munca, in familie sau in viata personala?
Stresul poate fi determinat de o situatie personala, in curs de desfasurare cum ar fi:
- o problema in interiorul familiei sau a relatiei personale;
- grija pentru un membru al familiei care este in varsta, sufera de probleme cronice de sanatate sau de diverse dizabilitati (grija este o sursa majora de stres);
- activitatile de la locul de munca;
- confruntarile sau divergentele cu un membrul al familiei care este stresat.
- Au existat recent schimbari majore in viata mea?
Evenimentele marcante, cum ar fi casatoria, mutarea intr-un oras nou sau pierderea unui loc de munca pot fi stresante. Aceste lucruri nu pot fi intotdeauna controlate, dar poate fi controlat modul de raspuns la stresul provocat de aceste modificari majore.
- Convingerile si credintele personale sunt un motiv de stres?
Unii oameni se simt stresati de faptul ca multe dintre convingerile si credintele personale se afla in conflict cu modul in care isi traiesc, de fapt, viata. Evaluarea convingerilor si a modului de actiune ar putea stabili daca exista acest tip de conflict in viata unui individ.
- Care este reactia mea la stres? Cum ma pot adapta la acesta?
Stilul de viata al unei persoane poate impiedica stresul sa o copleseasca. De exemplu, daca o persoana se odihneste suficient, nivelul de stres poate fi diminuat. In timpul somnului, corpul se reface in urma stresului din timpul zilei. Daca nu se odihneste suficient sau somnul este intrerupt, stresul nu va fi diminuat. De asemenea, modul in care oamenii actioneaza si se comporta, pot fi reactii ale stresului. Unii oameni care sunt stresati fumeaza, consuma prea mult alcool, mananca nesanatos sau nu fac exercitii fizice. Riscurile pentru sanatate generate de aceste obiceiuri sunt mai grave decat efectele negative ale stresului. In urma stresului, organismul poate fi afectat fie efectiv de stres sau ca urmare a raspunsurilor nesanatoase ale fiecarei persoane la imprejurarile stresante.
Comentarii
Trimiteți un comentariu